Președintele Parlamentului Georgiei a vorbit despre un „război religios” împotriva Bisericii

Președintele Parlamentului Georgiei Șalva Papuashvili i-a acuzat pe birocrații europeni că încearcă să înlocuiască fundamentul spiritual al poporului cu o ideologie artificială și să impună o „pseudoreligie” a Uniunii Europene. La 27 martie 2026, președintele Parlamentului Georgiei, Șalva Papuashvili, a declarat în fața jurnaliștilor că, de 22 de ani, este condusă o campanie organizată de discreditare împotriva Bisericii Ortodoxe Georgiene, relatează postul georgian 1TV. Potrivit politicianului, ținta acestor atacuri este instituția care se bucură de cea mai mare considerație în țară. În context: „Anumite forțe exercită presiuni asupra Bisericii cu privire la alegerea patriarhului” Papuashvili a calificat încercările de subminare a autorității Bisericii drept un „război religios” care este dus pentru a înlătura piatra de temelie spirituală care a susținut națiunea georgiană de-a lungul secolelor. Liderul legislativului a amintit de un interviu al Patriarhului Ilia al II-lea din 2004, în care Întâistătătorul Bisericii avertiza deja atunci despre o campanie antibisericească organizată din străinătate. „Observăm acest lucru de 22 de ani... Pentru a deschide calea înlocuirii Bisericii cu o ideologie creată după propria lor măsură”, a subliniat politicianul. Papuashvili a acordat o atenție deosebită acțiunilor reprezentanților UE. El a declarat că „birocrații de la Bruxelles și unii lideri europeni” încearcă să transforme Uniunea Europeană într-un fel de „pseudoreligie”. Potrivit observațiilor sale, adepții acestei ideologii se comportă în Georgia „în mod complet fundamentalist”, folosindu-se de ritualuri cvasi-religioase, coduri de conduită și sloganuri și nu acceptă nicio critică la adresa Bruxelles-ului. Oficialul a menționat că, timp de ani de zile, adversarii au folosit etichetele de „forțe antioccidentale” și „proruse” pentru a discredita Biserica. Politicianul a subliniat în mod expres finanțarea externă a persoanelor implicate în atacurile asupra Bisericii Ortodoxe Georgiene. În special, el a raportat că fonduri franceze au sponsorizat grupul „Sovlab”, implicat în scandalul icoanei din Catedrala Sfânta Treime. De asemenea, l-a acuzat de „înșelăciune vădită” pe așa-numitul Centru pentru Toleranță, care a fost finanțat de UE și de alte surse externe. Potrivit lui Papuashvili, această organizație și-a însușit în mod ilegal termeni constituționali pentru a-l discredita pe Patriarh și pe ierarhi. „În ciuda milioanelor care au fost investite împotriva poporului georgian pentru a-i discredita fundamentele spirituale, în cele din urmă fiecare ban a fost aruncat pe fereastră”, a concluzionat președintele Parlamentului. El a adăugat că societatea georgiană, atunci când peste un milion și jumătate de credincioși s-au adunat în Catedrala Sfânta Treime, a arătat clar unde se află de fapt.

Sfințirea pietrei de temelie pentru prima biserică românească din piatră din Paris

Prin osteneala preacucernicului părinte Jornea Valeriu românii de pe ambele maluri ale Prutului au pus piatra de temelie pentru biserica ortodoxă care va purta hramurile Înălțarea Domnului, Sf. Stefan cel Mare și Sf . Prooroc Ioan Botezătorul. 

Sfințirea pietrei de temelie a fost făcută după Sfânta Liturghie din duminica a doua de după Rusalii de către Înaltpreasfințitul  Iosif Mitropolitul Europei Occidentale alături de un sobor de clerici din regiunea pariziană pe terenul  viitoarei biserici de 1056 mp. Acest teren a fost cumpărat de parohie după 12 ani de misiune in diaspora de la primăria din cartierul Montreuil care a dat și aprobările necesare pentru construcție. Pe lângă această biserică va funcționa centrul spiritual misionar Sf. Stefan cel Mare.

Televiziunea franceză SF2 realizează în momentul de față un documentar despre viața diasporei ortodoxe române în Franța și a înregistrat întreaga slujbă de astăzi organizând și interviuri cu persoanele cheie din parohie.

Parohia Înaltarea Domnului si Sfântul Stefan cel Mare are ca preot paroh pe parintele Valeriu Jornea și ca diacon pe părintele Sergiu Badia și face parte din Mitropolia Ortodoxa a Europei Occidentale si Meridionale - Patriarhia Română.

De la înființarea parohiei la 21 octombrie 2007 și pâna în prezent aici au fost botezati sute de copii, adulti si convertiti, si au fost înregistrate circa 300 cununii. Pe lânga biserică exista un grup folcloric și o mica bibliotecă. În parohie se predau cursuri de limba româna pentru copii, cursuri de limba franceză pentru adulți, se efectuează regulat un studiul biblic și sunt oferite gratuit consultatii juridice și asistență celor din penitenciare. Slujba de duminica începe la ora 9.00.

Adresa actuală bisericii este:

125 rue de Ruffins 93100 Montreuil Franțahttps://paris5.mitropolia.eu/

Cei care doresc să sprijine construcția bisericii o pot face prin transfer bancar către:

Association L'Ascension de Notre Seigneur et Saint Stèphane le Grand

Chez Mr. JORNEA
Code BIC: CMCIFR2A
IBAN: FR 76 1027 8063 4600 0206 1184 169

Sfaturi pentru familia creștină: Despre Sfânta Împărtăşanie

[....] Dar nu numai cele spuse până acum, îndatorează pe tot creştinul, care nu are impedimente, să se împărtăşească des, ci şi însăşi Dumnezeeasca Taină şi împărtăşirea, dacă ne gândim bine, ne atrage să ne împărtăşim des pentru că este un element esenţial al vieţii sufletului. Să vedem ce însemnează acest lucru.
Teologii scolastici spun că esenţial este acel element fără de care este cu neputinţă să se facă ceea ce se face. De pildă, element esenţial în viaţa omului este răsuflarea, pentru că fără de ea omul nu poate să trăiască. Tot aşa este hrana pentru întreţinerea trupului. Deci, aşa cum este trebuitoare respiraţia neîncetată pentru a trăi, şi hrana pentru alcătuirea firii trupeşti, tot aşa şi deasa împărtăşire este necesară pentru viaţa sufletului şi pentru susţinerea fiinţei lui, sau ca să spun mai bine, este cu mult şi fără de asemănare mai necesară.
Să vină în mijlocul nostru Marele Vasilie, temelia dreptelor învăţături ale Bisericii şi să ne-o spună. “Ca să se învrednicească omul de viaţa veşnică, zice, trebue să se împărtăşească cu Trupul şi cu sângele lui Hristos. Si iarăşi: Este de trebuinţă celui ce s’a renăscut prin Botez să se hrănească cu împărtăşirea Sfintelor Taine. Deci toţi dreptcredincioşii creştini avem nevoie să ne hrănim cu hrana vieţii veşnice, pe care ne-a predat-o Fiul lui Dumnezeu celui viu. Si iarăşi, este bine şi de folos a se împărtăşi omul în fiecare zi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, căci însuşi Domnul o spune: Cine mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică”. Fără îndoială, împărtăşindu-se omul des cu Viaţa, trăieşte mai deplin viaţa cu toate puterile şi simţirile sale trupeşti şi sufleteşti”.
Iar monahul Iov mărturisitorul zice: “Este drept şi cuviincios ca des şi de multe ori să se sfinţească creştinul cu sfânta împărtăşire. Să dorească şi să alerge să se împărtăşească mai des decât respiraţia. Dacă este cu putinţă şi în fiecare zi, cei vrednici pot să se împărtăşească”.
Iar Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, foarte înţelept arată cât de trebuitoare este creştinilor Sfânta împărtăşanie, zicând:
“Sfânta împărtăşanie lucrează mare sporire a vieţii cei întru Hristos, celor ce se împărtăşesc. Fiindcă ceea ce lucrează în trup elementele cele din afară ale pâinii şi vinului, aceeaşi lucrează în chip tainic şi nevăzut Trupul Domnului la sufletul nematerial. Căci precum pâinea susţine şi hrăneşte trupul, tot aşa Trupul lui Hristos hrăneşte sufletul nostru. Si precum prin sfântul Botez luăm viaţa Harului în loc de viaţa păcatului pe care am avut-o, tot aşa hrănindu-ne cu Sfânta împărtăşanie creştem şi sporim în Harul lui Dumnezeu. Căci precum căldura cea firească a trupului ar putea usca umiditatea cea firească, dacă nu este ajutată de hrană (căci prin hrană şi băutură se menţine alcătuirea trupului şi se împlinesc acele lichide, care s’au consumat din cauza căldurii şi fără de care, viata omenească nu ar putea dura nici puţină vreme). În acelaşi chip si căldura răutăţii, care roade sufletul pe dinlăuntru, pentru că usucă puterea evlaviei, ar vrea s’o mistue cu totul, dacă sufletul nu s’ar împărtăşi cu o hrană duhovnicească, care se împotriveşte puterii distrugătoare a răului şi creşte în noi Harurile şi Darurile Sfântului Duh.
Iar Trupul lui Hristos, adică Sfânta Împărtăşanie, fiindcă pe deoparte hrăneşte trupul, iar pe de alta este unită cu firea dumnezeească, curăţă şi sfinţeşte pe cei ce se împărtăşesc şi ne aduce multă hrană duhovnicească. Astfel, fiind bine hrăniţi cu această hrană, ne redobândim sănătatea duhovnicească şi curăţia, din care ne-a scos atunci din Rai, gustarea din pomul oprit.
Se cuvenea deci ca si noi, care cu mâncarea trupească am pierdut curăţia şi sănătatea cea dintâi, tot cu hrană trupească să o recăpătăm şi cele asemenea să fie vindecate cu cele asemenea, iar cele protivnice, cu cele potrivnice. Adică: hrană trupească a fost aceea care ne-a scos din Rai, hrană trupească este si Sfînta împărtăşanie, care ne păzeşte acum. Si aceeaşi viaţă este aceea, care atunci s’a stricat, iar acum se păzeşte.
Totuşi din aceea Dumnezeu ne oprea să nu mâncăm, pe când Sfânta împărtăşanie El însuşi ne-o dă şi ne îndeamnă la ea. Hrănirea aceea ne-a învăţat-o diavolul cel viclean iar pentru Sfânta împărtăşanie, nu numai învăţător şi sfătuitor este Fiul lui Dumnezeu, ci El însuşi s’a făcut slujitor al ei şi ne-a dat-o. Pe aceea a luat-o Adam ca un fur, iar la Sfânta împărtăşanie ne îndeamnă Dumnezeu şi ne porunceşte în mod vădit să o gustăm. In aceea era ascunsă otrava neascultării, iar în Sfânta Împărtăşanie se ascunde o comoară de nenumărate bunătăţi.”
Deci fraţilor, de vreme ce împărtăşirea deasă este necesară tuturor creştinilor, precum am dovedit cu mărturiile pe care le-am adus până acum, este de mare nevoie ca si noi să ne împărtăşim des, ca să avem în noi Viaţa, care este Iisus Hristos şi ca să nu murim moarte sufletească. Căci acei care nu se hrănesc adesea cu această hrană duhovnicească, cu adevărat mor. Si deşi se arată că trupeşte trăiesc, sufleteşte însă sunt morţi, Pentru că s’au îndepărtat de viaţa cea duhovnicească şi adevărată, pe care o face Sfânta împărtăşanie.
Si aşa cum pruncul, când s-a născut, plânge şi cere cu multă stăruinţă hrana şi laptele lui, iar dacă nu suge şi n’are poftă este semn că este bolnav si în primejdie să moară, tot aşa şi noi trebue să stăruim ca să ne alăptăm din hrana cea duhovnicească, Sfânta Împărtăşanie, ca să vieţuim, iar dacă nu o facem ne primejduim de moartea sufletească.
Zice si Sfântul Ioan Gură de Aur: “De vreme ce ne-am învrednicit de atâta iubire si cinste de la Hristos, ca să ne împărtăşim cu Trupul si cu Sângele Lui, să nu ne lenevim a face acest lucru. Nu vedeţi pe copii cei mici cu câtă grabă apucă sânul mamei lor? Cu câtă repezeală pun buzele la sân? Cu aşa grabă ar trebui ca şi noi să ne apropiem de această Sfântă Masă si de acest sân al duhovnicescului Potir, ca să ne împărtăşim. Sau mai bine zis, cu mai mare grabă să ne alăptăm din Sfânta împărtăşanie, ca nişte prunci care se alăptează cu Harul Sfântului Duh, şi singura noastră mâhnire să fie neîmpărtăşirea cu aceasta hrană Deviată făcătoare” (Omil. 82, la cap. 26 de la Matei).
(Sfantul Nicodim Aghioritul, Neofit Kavsokalivitul – DEASA IMPARTASIRE CU PREACURATELE LUI HRISTOS TAINE)

Biserica

"Omul este cu mult mai însemnat și mai pretuit decât biserica de zid. Hristos n-a murit pentru zidurile bisericii, ci pentru aceste temple duhovnicești, care sunt oamenii". ( Sfântul Ioan Gură de Aur)