Stefano Li Side - in Memoriam

Stefano Li Side  (* 3.10.1926 in Zunhua, Tangshan, Hebei, China; † 8. Juni 2019), a fost un cleric romano-catolic Chinez, episcop al bisericii catacombelor din China.  Născut într-o familie catolică s-a simțit chemat la slujirea preoțească și a urmat seminarul din localitate. În 1945 merge la seminarul din Tianjin iar din 1950 la facultatea de teologie din Wen Shen de lângă Bejing. A fost hirotonit în 1955  preot, iar pe 8 August 1982 episcop pentru episcopia din Tianjin in China. A fost  închis 17 ani în lagăre de muncă silnică (1963-1980). În 1989 participă la sinodul episcopilor catolici din Yhang Er Ce și cere guvernului extinderea libertăților religioase. Este din nou arestat și eliberat în 1991 când revine la Catedrala Sf. Josif din Tianjin. Din 1992 se afla, ca părintele Dimitrie Bejan cu domiciliu forțat într-un sat de munte Liang Yhuuang Yi din  districtul Ji Xian (Tianjin). Episcopia din Tianjin are circa 100.000 de credincioși cu 40 de preoți oficial și 20 aparținând bisericii catacombelor. la care se mai adaugă 40 de călugărițe oficiale și încă 20 aparținând bisericii catacombelor.

vezi și Wang Yhicheng: No Public funeral for Msgr. Stefano Li Side, bishop of Tianjin

Extremişti musulmani distrug o nouă biserică coptă Conflicte masive în satul Mirinab din provincial Assuan

Heidelberg-Cairo,

4 octombrie 2011

Conform relatărilor Agenţiei de Presă Catolice din Austria (KAP:www. kathpress.at) certurile legate de reconstruirea bisericii copte cu Hramul Sfântul Gheorghe în provincia Assuan din Egiptul de sus au condus la distrugerea totală a acestui lăcaşului de cult. Conform relatărilor fundaţiei „Pro Oriente“ din Viena în peste 20 de moschei din vecinătatea localităţii Mirinab s-au tinut predici împotriva reconstrucţiei bisericii Sf. Gheorghe şi împotriva creştinilor copţi. La una din aceste predici a participat chiar şeful poliţiei din Edfu, Ajman Fathi, care însă nu a luat măsuri de prevenire a unui potenţial conflict.

În conformitate cu declaraţiile martorilor oculari după încheierea rugăciunilor de vineri mai mullt de 2500 de musulmani ortodocşi suniţi s-au îndreptat spre localitatea Mirinab. La început au fost distruse sau jefuite case, magazine, autoturisme sau culturi agricole ale creştinilor copţi. Pentru a fi în siguranţă creştinii s-au refugiat pe un feribot pe Nil.

La sfârşit atenţia suniţilor s-a orpit asupra bisericii Sf. Gheorghe. Pentru început a fost distrusă locuinţa preotului şi biroul parohial. “Icoanele, scriptura şi cărţile de cult au fost aruncate în stradă, călcate în picioare. După aceasta au intrat în biserica nou construită“, relatează Pro Oriente.

Motivele atacului suniţilor şi al aliaţilor lor din administraţia de stat au avut loc plecând de la premiza reconstruirii acestei biserici fără un temei legal. Autorizată ar fi fost pentru comunitatea coptă doar construcţia unui mic centru social .

În realitate episcopia ortodoxă coptă din Assuan a primit încă din mai 2010 o autorizaţie de construcţie pentru o biserică nouă, după ce biserica satului veche de peste 100 de ani avea nevoie de o reparaţie capital. La început nu a existat nici o opoziţie din partea musulmanilor din Mirinab fată de construcţia noii biserici. Propagandiştii suniţi au pornit la începutul lunii septembrie 2011 o campanile de incitare a tineretului musulman din localitate. De atunci se cere în mod imperative ca noua biserică să nu posede nici turn, nici cupolă, nici clopote şi nici cruce.

După o “întrunire împăciuitoare” între musulmani şi responsabilii episcopiei copte din Assuan, cei din urmă –pentru a detensiona situaţia – s-au declarat dispuşi să renunţe la Turnul bisericii, la crucile care ar fi trebuit să o împodobească şi la clopote. La cupole deja construite nu s-a renunţat deoarece aceasta ar fi dus la demolarea construcţiei.

Creştinii copţii din  Mirinab sunt de la începutul lui septembrie sub asediul salafiştilor. Guvernul egiptean a trimis pentru stabilizarea ordinei publice o unitate militară în localitate, dar aceasta a fost retrasă după câteva zile.

Pentru detalii suplimentare:

http://www.pro-oriente.at/?site=ne20111003142622

http://kath.net/detail.php?id=33362

Un nou proiect de lege al Uniunii Europene vrea să interzică simbolurile creştine

Dacă ar fi după vrerea Uniunii Europene (UE) ar putea fi interzise în perioada imediat următoare toate simbolurile creştine care sunt expuse în public. Uniunea Europeană lucrează la un proiect ce prevede printre altele ca ateiştii să poată depună plângere împotriva simbolurilor religioase cum ar fi de exemplu crucile sau troiţele.

Simbolurile creştine ar putea dispăre din clădirile publice. La fel ca publicitatea blasfemiatoare, căci proiectul legislativ al UE ar permite atât creştinilor cât şi ateiştilor să atace juridic orice simbol, text sau comportament care ar fi considerat de aceştia discriminator. După cum relatează ediţia online a cotidianului britanic "Daily Mail" aceste noi norme ar putea duce la excluderea crucifixelor din sălile de clasă. Legea va avea aplicabilitate asupra tuturor instituţiilor în care vor fi accesibile servicii publice cum ar fi spitalele, clădirile asociaţiilor caritabile creştine, hotelurile, instanţele de judecată sau închisorile.

În prezent exisă nenumărate reglementări în interiorul UE care privesc interzic discriminarea prin simboluri la locul de muncă. Experţii juridici apreciază că după aprobarea legii un val de procese va inunda judecătoriile. Biserica din Anglia crede că inclusiv spitalele şi ospiciile proprii ar putea fi obligate să renunţe la simbolurile creştine şi la rugăciunile publice.

Simon Calvert de la "Christian Institute" a spus că această lege va deschide "cutia pandorei": "Ce se va întampla cu Bibliile din Hoteluri? . Vor scoate judecătoriile scenele Naşterii Domnului din pieţele de crăciun?"

O decizie legată de această lege va fi adoptată încă anul acesta. Decizia este o parte a directivei UE privind discriminarea legată de orientarea sexuală, handicap, vârstă sau credinţă religioasă. Criticii acesteii iniţiative legislative wăd în noua lege doar o nouă metodă de a cenzura libertatea de exprimare.